Distragerea atentiei la volan

Distragerea atentiei la volan

Distragerea atentiei la volan afecteaza, din pacate, toate categoriile de soferi, indiferent de varsta sau de experienta, si se numara printre cauzele generatoare de accidente rutiere, inclusiv in Romania.

De exemplu, in cursul anului 2016, au fost inregistrate 270 de accidente rutiere cauzate de „alte preocupari de natura a distrage atentia”, in urma carora 68 de persoane au decedat, iar 269 de persoane au fost grav ranite, arata datele din Buletinul Sigurantei Rutiere – Raport anual 2016, publicat de IGPR. De asemenea, in 2016, Politia Romana a aplicat 62.513 sanctiuni contraventionale pentru folosirea telefonului mobil fara a avea dispozitiv tip „maini libere”, se arata in acelasi raport.

Tipuri de distragere a atentiei la volan

Potrivit specialistilor, exista trei tipuri de distragere a atentiei la volan:

  • Vizuala: nu te uiti la drum;
  • Cognitiva (mentala): nu esti atent la condus;
  • Fizica (manuala): una sau ambele maini sunt ocupate cu altceva decat condusul.

In majoritatea cazurilor, cele trei tipuri de distragere a atentiei se manifesta simultan: de exemplu, cand trimiti un SMS in timp ce conduci, te gandesti la ceea ce scrii (distragerea cognitiva a atentiei), te uiti la ecranul telefonului (distragere vizuala) si tastezi (distragerea fizica – ai cel putin o mana ocupata).

Distragerea vizuala a atentiei in timpul condusului, intentionata sau nu, poate interfera cu recunoasterea, perceptia sau alte comportamente cognitive. Aceasta are loc in mai multe cazuri:

1) campul vizual al soferului este blocat (partial sau total) in zone in care acesta ar trebui sa se uite (fata, lateralul sau spatele vehiculului);

2) soferul nu se uita in zonele respective (fata, lateralul sau spatele vehiculului), concentrandu-se, pentru o perioada de timp, asupra unei alte „tinte vizuale” (de exemplu, urmareste un dispozitiv GPS, citeste un mesaj etc.);

3) soferul este distras de elemente vizuale din afara vehiculului si nu se mai uita la drum (de exemplu, cauta un magazin sau o strada).

Studii, cercetari, experimente:

  • O statistica sugereaza faptul ca, daca iti iei ochii de la drum pentru mai mult de doua secunde, riscul de a fi implicat intr-un accident rutier se dubleaza. (9)
  • Condusul in timp ce te uiti la un sistem de tip display din interiorul vehiculului reduce frecventa si durata privirilor dedicate identificarii conditiilor de trafic. De exemplu, intr-o cercetare realizata in conditii reale de trafic, unde un text a fost afisat pe display-ul din interiorul unui vehicul, durata medie a unei priviri „aruncate” de catre sofer afara a fost intre 1,5 si 1,7 secunde, in vreme ce timpul mediu petrecut de acesta uitandu-se la drum a scazut intre 50-65% din totalul miscarii oculare. (Wierwill, W.W. et al. Strategic use of visual resources by the driver while navigating with an in-car navigation display system, SAE885180. (1988)) (2)
  • Timpul pe care un sofer il petrece uitandu-se la sistemele din masina difera in functie de tipul operatiunii. De exemplu, un sofer petrece mai mult timp uitandu-se la sistemele din masina cand alege un post de radio decat atunci cand verifica vitezometrul. Privirile „aruncate” pentru majoritatea instrumentelor din interiorul vehiculelor dureaza intre 0,5 si 2 secunde. (Close Dingus, T. A. et al. Human factors issues associated with in-car navigation system usage, in Proceedings of the Human Factor Society 32nd Annual Meeting, 1448–1452. (1988). – (2) / Kimura, et al. Ergonomic Studies on the Use of Car Navigation Systems; Collection of Lecture Papers from the 2ndConvention of the Transport and Logistics Division of the Japan Society of Mechanical Engineers; 503–508 (In Japanese). (1993). (2) ). O alta cercetare a estimat ca o privire „aruncata” de un sofer instrumentelor din masina variaza, in medie, intre 1,4 si 1,5 secunde. (Aso et al. Viewing Text Information in Automobiles; Automobile Research; 21, 10, 586–589 (In Japanese). (1999).) (2)
  • Cercetarile arata ca soferii observa mai putine evenimente din afara autovehiculului atunci cand folosesc sisteme de navigare si, in plus, dureaza mai mult pana cand observa astfel de evenimente. Efectul asupra capacitatii soferului de a observa evenimente este cu atat mai accentuat cu cat sistemul de navigare este plasat mai departe de linia vizuala dreapta a acestuia. Efectele includ reducerea abilitatii soferului de a vedea pietoni si alte evenimente din afara vehiculului, dar si un timp de raspuns mai incet la observarea luminilor de frana ale vehiculului din fata. (Miura, Shinohara, Visual Distractions Associated with Digitization in Automobiles: Time Required to Exercise Due Caution when Using Car Navigation Displays, Transportation Science, 28 (1/2) (1998), pp. 153-159 – (2) / Flanagan, M. J. & Harrison, A. K. The effects of automobile head-up display location for younger and older drivers, Report of The University of Michigan Transportation Research Institute, Report No. UMTRI-94-22. (1994).) (2)

Distragerea cognitiva a atentiei la volan presupune neatentia „mentala” a soferului, care, din diverse cauze, nu se mai concentreaza asupra condusului. De exemplu, implicarea intr-o conversatie (telefonica sau cu un alt pasager) ocupa o parte semnificativa din atentia acestuia, care ar trebui sa fie dedicata sofatului.

Studii, cercetari, experimente: 

  • Cercetarile arata ca vorbitul la telefon (chiar si cu dispozitive handsfree) provoaca un fel de „orbire cauzata de inatentie”. De exemplu, o cercetare realizata de David Strayer, PhD, Applied Cognition Laboratory (University of Utah), arata ca, in randul soferilor care vorbesc la telefonul mobil, probabilitatea ca acestia sa nu vada semnele rutiere este mai mare. Tot conform unui studiu realizat de David Strayer, atunci cand soferii vorbesc la telefon, reactiile lor la evenimente importante (franarea la semafor sau franarea din cauza unui alt vehicul care a incetinit) sunt semnificativ mai scazute decat atunci cand nu vorbesc la telefon. (3)
  • Un studiu realizat in Spania, in 2003, a indicat, intr-un experiment rar care a folosit soferi in masini reale aflate pe autostrada, ca o conversatie telefonica complexa a afectat „scanarea vizuala” a soferului si a redus cu pana la 30% abilitatea acestuia de a detecta, selecta si raspunde tintelor vizuale. Efectul a fost similar fie ca a fost vorba de o conversatie telefonica, fie de o conversatie cu un pasager din masina. Un studiu din 2002, realizat de acelasi grup de cercetatori din Spania, a indicat ca o conversatie care nu necesita o implicare foarte mare nu genereaza distragere cognitiva, ajungandu-se, astfel, la concluzia ca, de fapt, ceea ce compromite concentrarea soferilor este complexitatea conversatiei. (3)
  • Un studiu realizat in 2016 a indicat faptul ca, chiar si cu dispozitive handsfree, conversatiile telefonice purtate in timpul condusului sunt foarte periculoase: de fapt, „vocea” care ii implica pe soferi in conversatie este cea care ii face pe acestia sa reactioneze mai greu la pericol. In cadrul studiului, mai multi voluntari au participat la o simulare de condus in cadrul careia trebuia sa reactioneze la diverse pericole, inclusiv la pietoni traversand sau masini venind pe sensul opus. Participantii care au fost tinuti de vorba in timpul testului (o voce din off le-a pus intrebari, la care acestia au raspuns cu „adevarat” sau „fals”) au detectat si au reactionat doar la jumatate dintre pericole (tehnologia eye tracking a urmarit unde era privirea voluntarului in momentul in care aparea pericolul). Conform realizatorilor studiului, conversatiile ii determina pe soferi sa vizualizeze in minte subiectul despre care discuta, ceea ce intra in competitie cu ceea ce soferii ar trebui sa vada pe drum. Din studiu, a rezultat ca soferii care au fost implicati intr-o conversatie telefonica printr-un dispozitiv handsfree au reactionat la pericole cu 0,98 secunde mai greu decat cei neimplicati intr-o conversatie telefonica. Mai mult, soferii a caror atentie a fost distrasa de conversatia prin dispozitiv handsfree s-au concentrat pe o zona mai mica de drum si nu au recunoscut pericole nici atunci cand s-au uitat drept la ele. Prin comparatie, conversatiile purtate cu un pasager din masina sunt mai putin periculoase deoarece acesta observa cand conditiile de drum devin dificile si opreste discutia. Mai mult decat atat, daca soferul care vorbeste la telefon devine tacut (din cauza unor complicatii de pe drum, de exemplu), partenerul de la celalalt capat al firului are tendinta de a vorbi mai mult, pentru a compensa „vidul social”, ceea ce creste si mai mult nivelul de atentie pe care soferul il acorda conversatiei, intr-un moment nepotrivit. (4), (5)
  • Cercetatorul David Strayer a realizat o scala a distragerii cognitive a atentiei la volan, in functie de care a catalogat diverse activitati riscante. De exemplu, o simpla conversatie cu un pasager are un punctaj de 2,33 din 5 pe aceasta scala, generand un grad mai mare de distragere a atentiei decat ascultatul radioului (activitate estimata la 1,21 pe scala distragerii atentiei), dar fiind mai putin deranjanta decat o conversatie telefonica prin dispozitiv handsfree sau o conversatie telefonica cu telefonul tinut in mana. (6)
  • Un studiu desfasurat de cercetatorii Terry Lansdown (Heriot-Watt University) si Amanda Stephens (Monash University) a indicat faptul ca cearta cu un pasager din masina poate distrage si mai mult atentia soferului decat o conversatie telefonica la volan; o cearta este mai solicitanta emotional, ceea ce compromite abilitatea de a conduce. (6)
  • Ai nevoie de 27 de secunde sa revii la gradul initial complet de atentie dupa ce ai transmis comenzi vocale sistemului tau auto sau smartphone-ului, arata un studiu realizat de cercetatori de la Universitatea din Utah, in parteneriat cu AAA Foundation for Traffic Safety. (13)

Distragerea manuala (fizica) a soferului presupune faptul ca acesta nu are ambele maini pe volan (sau nu „dedica” ambele maini condusului), deoarece indeplineste alta actiune: tine telefonul, mananca, bea, cauta un obiect etc.

Studii, cercetari, experimente:

  • Un studiu realizat in 2013-2014, publicat in New England Journal of Medicine, a aratat ca probabilitatea ca soferii cu mai putin de un an experienta de sofat (cei 42 de soferi incepatori implicati in studiu au fost recrutati la doar 3 saptamani dupa ce si-au luat carnetul de conducere, iar studiul s-a desfasurat pe perioada unui an intreg) sa fie implicati intr-un accident de masina daca mananca in timp ce conduc este de 3 ori mai mare, de 4 ori mai mare daca se uita la obiecte de pe marginea drumului si de 8 ori mai mare daca se intind sa ia un obiect din masina, altul decat telefonul mobil. Pe de alta parte, conform aceluiasi studiu, soferii experimentati (cei 109 soferi experimentati implicati in studiu, monitorizati timp de 18 luni, au avut, in medie, peste 20 de ani de experienta de condus) au avut probleme in momentul in care au tastat un numar de telefon in timp ce conduceau – acest lucru se intampla deoarece, pe de o parte, soferii experimentati sunt mai buni cand vine vorba de „multitasking” si, pe de alta parte, acestia isi iau mai greu ochii de la drum. (7)
  • Tastarea unui numar de telefon creste de 2,8 ori riscul unui accident de masina sau al unui accident evitat in ultima secunda („near accident”). (conform unei cercetari realizate de NHTSA)
  • Scrierea unui mesaj text atunci cand conduci creste riscul de accident de peste 20 de ori. (conform unei cercetari a Virginia Tech Transportation Institute  – VTTI )
  • Simpla actiune de a te intinde dupa telefonul mobil, in timp ce esti la volan, chiar daca nu planuiesti sa il folosesti, creste de 3 ori riscul de a fi implicat intr-un accident. (8)
  • Conform unui studiu realizat de Lytx, in 2014, riscul ca un sofer care bea sau mananca la volan sa fie implicat intr-un accident rutier este de 3,6 ori mai mare decat in cazul unui sofer atent care nu mananca sau bea. (10), (11)
  • NHTSA – The National Highway Traffic Safety Administration estimeaza ca mancatul la volan creste probabilitatea unui accident rutier cu 80%. Mai mult decat atat, 65% dintre accidentele rutiere usoare sunt cauzate de soferi distrasi, care manaca sau beau la volan. (10)
  • NHTSA – The National Highway Traffic Safety Administration a realizat un top al celor mai periculoase 10 alimente si bauturi consumate in timp ce te afli la volan. (11) Acestea sunt:

10. Ciocolata;
9. Sucurile;
8. Gogosi pudrate si/sau umplute cu crema (sau gem/jeleu);
7. Pui prajit;
6. Orice mancare care include sos;
5. Hamburgeri, in special cu sosuri;
4. Chili – orice mancare care contine chili;
3. Taco;
2. Supe fierbinti;
1. Cafeaua.

  • Un vehicul cu o cutie de viteze manuala dubleaza riscul de a fi implicat intr-un accident rutier cauzat de distragerea atentiei soferului din cauza mancatului la volan. (11)

Surse:

  1. TDI Texas – http://www.tdi.texas.gov/pubs/videoresource/fsdrivdistract.pdf
  2. Science Direct – https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0386111214600674
  3. org – http://www.apa.org/research/action/drive.aspx
  4. The Independent, https://www.independent.co.uk/life-style/gadgets-and-tech/news/talking-while-driving-is-incredibly-dangerous-even-when-using-hands-free-new-study-finds-a7070486.html
  5. com (https://theconversation.com/why-using-a-mobile-phone-while-driving-is-so-dangerous-even-when-youre-hands-free-71833)
  6. org, https://www.psychologicalscience.org/news/motr/car-talk-contentious-conversations-drive-distraction.html
  7. com, https://www.citylab.com/transportation/2014/01/scientific-odds-using-cell-phone-will-make-you-bad-driver/8006/
  8. com, https://www.beckerlaw.com/2016/03/29/17-shocking-distracted-driving-statistics/
  9. com, https://www.flaggerforce.com/blog/cognitive-visual-manual-driving-distractions/
  10. org, https://www.decidetodrive.org/distracted-driving-dangerous/eating-driving/
  11. com, https://www.lytx.com/en-us/news-events/press-release/lytx-data-finds-three-dangerous-activities-you-may
  12. Drive-safely.net, https://www.drive-safely.net/eating-while-driving/
  13. edu, https://unews.utah.edu/up-to-27-seconds-of-inattention-after-talking-to-your-car-or-smart-phone/

Share this post